Clujul de azi. Analiză statistică preliminară a profilului municipiului Cluj-Napoca*

Spark with imagination, fuel with data este unul dintre cei 8 piloni ai inovației în care Google crede. Și noi suntem de acceași părere.

Când CMPG a a început să schițeze proiectul de planificare strategică a Municipiului Cluj-Napoca, știam că vom experimenta un proiect unic pentru  România și atipic pentru orașele mari, un proces inclusiv în care comunitatea și oamenii vor fi vioara (sau mai bine spus voirile) întâi. Dar am mai știut un lucru: niciun demers, oricât de creativ, inovativ și inclusiv ar fi, nu se poate desfășura fără date, numere, statistici referitoare la punctul de pornire. Ideile sunt bune, dar e și mai bine să fie baza pe hard data care să ne permită să le punem în aplicare.

În cele ce urmează vor fi prezentate principalele concluzii ale analizei datelor statistice referitoare la municipiul Cluj-Napoca. Analiza este sintetizată și structurată pe 6 dimensiuni: demografic, cultural, educație, poluare și mediu, societate civilă și social. Analiza economică va fi prezentată într-o altă secțiune.

Demografie

Datele privind populația stabilă a municipiului sunt obscure, sugerând un trend de stabilizare, dar fără posibilitatea de a utiliza cifrele în realizarea de prognoze și estimări. Pornind de la datele privind populația legală (care are domiciliul în Cluj-Napoca) și schimbările de reședință, se poate estima o populație anuală de aproximativ 303.500 de persoane, dar o evaluare corectă se poate face doar odată cu finalizarea datelor recensământului din 2011.

Din perspectiva structurii demografice, se poate observa o pondere mai redusă a populației sub 20 de ani, sub media națională, dar o pondere mai ridicată a populației feminine la trei dintre grupele de vârstă cele mai fertile în prezent, 25-39 ani, ceea ce prezintă un atu important pentru numărul de naşteri. Doar 13% dintre locuitorii Clujului au depăşit vârsta de 65 de ani, în timp ce la nivel naţional ponderea acestora trece de 15%.

Ratele de mortalitate ceva mai mici la Cluj nu se datorează numai unei structuri pe vârste mai tinere a populaţiei ci şi unei mortalităţi mai reduse decât în ansamblul mediului urban.

În aceeași idee, indicatorul nupţialităţii este, în Cluj, cu ceva sub nivelul urbanului naţional, iar cel al divorţialităţii, de asemenea e în general mai mic.

Nu în ultimul rând, referitor la dimensiunea culturală, cele mai importante evoluții față de 2005 vizează o ușoară creștere a populației de etnie română și romă între 2002 și 2011, dar și o scădere de aproape 3% a populației de etnie maghiară.

Cultural

În ceea ce privește infrastructura culturală a municipiului, se remarcă o reducere a numărului de participanți la evenimente culturale, în 2011 nivelul spectatorilor aflându-se la 78% față de nivelul din anul 2005. Un trend contrar este observat în cazul vizitatorilor muzeelor, numărul acestora fiind constat, începând cu 2008, mai mare decât în 2005, ajungând ca în 2011 numărul vizitatorilor să fie cu 40% mai mare decât în 2005. Tot la acest nivel, este important de remarcat că începând cu 2011 este dată în folosință Cluj Arena, care crește capacitatea disponibilă pentru evenimente culturale și sportive cu aproximativ 30.000 de locuri.

Educație

La nivelul învățământului preuniversitar, cea mai importantă evoluție vizează creșterea numărului elevilor de la nivelul grădinițelor, cu 30%, dar și a celor înrolați în învățământul postliceal (90%) și în școlile de maiștrii (343%). Cea mai mare parte a locurilor din liceele clujene aparține școlile cu profil tehnic (21%), urmate de clasele de matematică informatică (15% din locuri).

În ceea ce privește performanța elevilor clujeni la bacalaureat, aceasta se plasează cu aproximativ 12% peste media națională, cele mai bune licee, în funcție de rezultate și premii naționale și internaționale, fiind Colegiul Național Emil Racoviță, Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, dar și liceele Avram Iancu și Gheorghe Șincai.

În ceea ce privește învățământul universitar, numărul studenților înrolați la cele 10 universități clujene a început să scadă din 2008, în 2011 fiind cu 10.000 mai puțini studenți față de 2005.

Deși nicio universitate clujeană nu a reușit să intre în vreun top internațional, Universitatea Babeș-Bolyai este singura universitate din România luată în considerare de topul ARWU. În plus, patru din cele 10 universități locale sunt evaluate de Ministerul Educației drept categorii de rang A.

Poluare și mediu

În ceea ce privește componenta de mediu, o primă observație care merită făcută este că disponibilul de spații verzi din intravilan nu asigură media minimă de  26 m2 recomandați de UE. De asemenea, o suprafață însemnată a municipiului este afectată de emisii poluante, cele mai expuse fiind principalele artere de circulație, deși în cazul anumitor poluanți periculoși (precum PM10), prezența acestora în aer s-a înjumătățit în 2011 față de 2007. Nu în ultimul rând, referitor la poluarea fonică, doar aproximativ 3,5% din populația municipiului este expusă la diverse forme de poluare fonică. Per ansamblu, se poate constata că poluarea în Municipiul Cluj-Napoca nu reprezintă un factor alarmant, marea majoritate a indicatorilor fiind sub limita admisă (zonele în care au oc depășiri ale limitelor fiind relativ resânse).

Societate civilă

În ceea ce privește componenta civilă de la nivelul municipiului, o primă constatare care trebuie făcută este că numărul de solicitări de liber acces la informații de interes public este fluctuant, dar în creștere, începând cu 2006 remarcându-se o explozie a solicitărilor adresate online, comparativ cu formatul clasic pe hârtie sau verbal. Din totalul solicitărilor adresate Primăriei și CL, începând cu 2006, cea mai mare parte vizează aspecte privind utilizarea banilor publici, deși trendul tinde să fie descrescător. Datele sunt interesante și sugerează o evoluție pozitivă a interesului publicului față de modul de utilizare a resurselor publice,  cu impact deosebit asupra responsabilizării autorităților locale, chiar dacă principalii solicitanți au fost persoane juridice (probabil presa și organizații neguvernamentale)

În ceea ce privesc plângerile și reclamațiile administrative privind informațiile de interes public, numărul acestora este nesemnificativ, maximul fiind atins în 2006, anume 7 reclamații și patru plângeri în instanță.

Și numărul participanților la ședințele de consiliu local este fluctuant, anii cei mai activi din acest punct de vedere fiind 2006 și 2010, cu peste 800 de participanți, aceștia fiind anii și cu cele mai multe dezbateri publice organizate.

Nu în ultimul rând, după cum arată datele, redirecționările de 2% din profit variază între 2007  și 2011, cu un maxim în 2008, de aproape 4 milioane de lei și un minim în 2011, de aproape 3.3 milioane lei.

Social

Ultimii ani au adus progrese și în privința dimensiunii sociale a municipiului, atât din perspectiva siguranței publice, cât și a situaților de urgență.

Astfel, între 2009 și 2012 se poate constata o reducere a cazurilor de contravenții în trafic, de 40%, deși totodată a avut loc o ușoară creștere a numărului persoanelor rănite în trafic.

Comparativ cu 2008, a crescut ușor și numărul persoanelor agresate de câini comunitari, de la 846 la 865, cheltuielile totale ale tratamentelor aplicate victimelor ridicându-se la aproximativ 1.7 milioane de lei.

În ceea ce privesc situațiile de infracționalitate, între 2004 și 2012 au crescut cazurile de prostituție, furt din societăți comerciale și de loviri și alte violențe. Aceasta din urmă a cunoscut o creștere continuă ajungând ca în 2012 să fie cu 725% mai mare decât în 2004! Totuși, s-a constatat o reducere a cazurilor de viol (cu 45%), furt (total) (44,6%), tâlhărie (aproximativ 25%) și cerșetorie (25%).

Nu în ultimul rând, între 2008 și 2012 a avut loc o reducere a numărului de incendii înregistrate la nivelul municipiului, de la 199 la 116, inclusiv a numărului de răniți și decedați, de la 24 la 1, pagubele totale cauzate de incendii reducându-se cu 65%, de la aproximativ 1,7 milioane de lei, la 590 mii lei.

La ce ne folosește?

Analiza de mai sus relevă câteva aspecte pozitive și poate neașteptate (ex: privind poluarea și mediul), atrăgând totodată atenția asupra unor probleme sub directa responsabilitate a autorităților publice (ex: aspecte legate de infracționalitate). Române la latitudinea celor X grupuri de lucru să utilizeze datele puse la dispoziție și să hotărască cum vor fi acestea valorificate. Ca să cităm din Google, they have the fuel, now let them spark!

*Realizarea analizei preliminare nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, al Centrului de Studiere a Populației, coordonat de Prof. Dr. Traian Rotariu, și al studenților din cadrul programului internațional de masterat în administrație publică al FSPAC: Raluca Băltaru, Freda Nemeș, Rada Mărgineanu și Adela Bura.