marketingteritorial_intNe place foarte mult idea care a stat la baza noii strategii de dezvoltare a Clujului și am urmărit cu interes modul în care a evoluat. Nu știm dacă o asemenea abordare a mai fost folosită în alte orașe, dar ni se pare excepțional să implici experții locali într-un asemenea demers și să apelezi nu la instinctul lor economic (mai exact dorința de a face un ban în plus), ci la atașamentul lor față de comunitate și la dorința de a face un bine.

Există diferențe de calitate între diferitele contribuții ale experților și nu toate propunerile făcute de aceștia sunt ideale. Dar rezultatul de ansamblu poate fi pus într-un tot unitar valoros. Mai mult, s-ar putea să inspire inițiative similare în alte orașe din România și din restul lumii.

Ceea ce lipsește acestei strategii în momentul de față este un portofoliu de proiecte prioritare care să coaguleze la un loc propunerile făcute în capitolele individuale. Acest gol am dori să îl umplem cu acest eseu. Nu ne-a solicitat nimeni să facem lucrul acesta, însă sperăm să genereze măcar unele discuții legate despre modul în care viitorul Clujului ar putea fi gândit într-o manieră mai coerentă.

Mai toată lumea face strategii de dezvoltare în România. Chiar și noi am făcut câteva. În sine aceste strategii nu sunt un lucru rău, dar de cele mai multe ori ele sfârșesc prin a fi nimic mai mult decât un lung cearșeaf de proiecte propuse, cu o perspectivă incertă de implementare. O strategie cu speranțe de a fi aplicată trebuie să fie transpusă într-un plan operațional clar. Un asemenea plan operațional are nevoie de 3 elemente cheie:

  1. Perioada de implementare.
  2. Bugetul alocat pentru investiții în această perioadă de implementare.
  3. O listă de investiții prioritare ce se pot implementa cu acest buget.

În ceea ce privește orizontul de timp, în cadrul Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, perioada de implementare ar trebui să se plieze pe exercițiul financiar european în curs – 2014-2023.

Un alt element care lipsește mai tuturor strategiilor de dezvoltare este un buget clar de implementare. Puține din autoritățile publice care elaborează asemenea strategii se chinuie să aloce un buget multi-anual clar pentru operaționalizarea strategiei. Ca atare am folosit o metodologie simplă de estimare a unui asemenea buget operațional. Am plecat de la premisa simplă că multe investiții publice presupun, odată ce sunt finalizate, cheltuieli de operare și mentenanță. Cu cât sunt făcute mai multe investiții, cu atât vor fi cheltuielile de operare și mentenanță mai mari în viitor. Fondurile europene disponibile crează un fals confort al banilor ce vin gratis, fără ca cei ce le accesează să se gândească la cum vor gestiona investițile făcute pe viitor.

Folosind experiența țărilor mai dezvoltate, am pornit de la premisa că o autoritate publică nu ar trebui să aloce an după an mai mult de 30% din veniturile fără destinație clară (non-earmarked revenues). Acești 30% din veniturile nealocate reprezintă o marjă prudentă pentru investiții în capital și oferă un ordin de mărime pentru cum poate fi setat un buget operațional. 50% din veniturile nealocate ar trebui să fie limita maximă peste care autoritățile publice nu ar trebui să treacă într-o perioadă de implementare. Altfel riscă să aibă probleme financiare.

În cazul Clujului am făcut câteva estimări ale evoluției bugetului pe perioada 2014-2023. Estimarea medie indică un buget cumulat pe 2014-2023 de aproximativ 1,47 miliarde Euro. 30% din această valoare ajung undeva pe la 440 milioane Euro. 50% reprezintă undeva la 735 milioane Euro. În tabelul de mai jos am inclus bugetul prudent și bugetul maxim ce ar trebui alocat pentru investiții de capital în Cluj  și în localitățile din zona metropolitană.

 

Propunere buget operațional pentru 2014-2023 (în mil. Euro)

Buget prudent (30% din venituri nealocate cumulate)

Buget maximal (50% din venituri nealocate cumulate)

Cluj-Napoca

441.4

735.7

Aiton

1.5

2.5

Apahida

10.7

17.8

Baciu

6.7

11.2

Bonțida

3.7

6.2

Borșa

1.7

2.8

Căianu

1.7

2.8

Chinteni

3.4

5.7

Ciurila

1.9

3.2

Cojocna

2.8

4.7

Feleacu

3.5

5.8

Florești

16.6

27.7

Gârbău

2.1

3.5

Gilău

7.3

12.2

Jucu

5.6

9.3

Petreștii de Jos

2.0

3.3

Tureni

2.8

4.7

Vultureni

1.6

2.7

TOTAL

517

861.6

 

Ca atare, dacă considerăm Clujul în contextul unei zone urbane funcționale, putem considera bugetul operațional pentru Polul de Creștere Cluj a fi 517 milioane Euro pe perioada de implementare 2014-2023.

Mai departe nu rămâne decât să alocăm acest buget operațional pe priorități investiționale. Noi am mers pe structura propusă a strategiei, am luat la puricat fiecare capitol și recomandările făcute acolo (cât mai mulți clujeni ar trebui să studieze aceste documente), și înșirăm mai jos o propunere pentru lista de proiecte prioritare ale municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2023.

Propunere Portofoliu de Proiecte Prioritare 2014-2023

Direcția de Acțiune Strategică (DAS) / Programul Descrierea măsurilor propuse

Bugetul estimativ

D.A.S. 1. OAMENI și COMUNITATE

€ 47 mil.

 Programul 1.1. Elaborarea și implementarea strategiei CLLD Pata Rât

 

€5 mil.

 Programul 1.2. Furnizarea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, cu accent pe serviciile de tip non-rezidențial și de îngrijire la domiciliu, în parteneriat cu mediul ONG

€8 mil.

 Programul 1.3. Extinderea și modernizarea infrastructurii sportive:

–          Complex Cultural și Sportiv Gheorgheni;

–          Construcția Aqua Park Grigorescu;

–          Amenajare terenuri/facilități de sport la unitățile de învățământ.

€15 mil.

Programul 1.6. Extindere, reabilitare, modernizare și dotare unități de învățământ preuniversitar:

–          construcție de noi creșe și grădinițe;

–          reabilitare, modernizare și dotare unități existente.

€15 mil.

Programul 1.7. Îmbunătățirea cooperării dintre universități, licee și mediul de business (inclusiv clustere), pentru dezvoltarea de noi produse educaționale și adaptarea curriculei la nevoile angajatorilor. Organizarea de stagii de practică, de programe de mentorat și acordarea de burse pentru elevi și studenți, în cooperare cu mediul de afaceri local

€3 mil.

Programul 1.8. Mediere comunitară

€1 mil.

D.A.S. 2 ORAȘUL INOVATIV, CREATIV, COMPETITIV

€ 41 mil.

Programul 2.1 Construcția Cluj Innovation City (contribuția municipalității)

€25 mil.

Programul 2.2 Construcția unui centru expozițional și de conferințe regional

€10 mil.

Programul 2.3. Înființarea de noi clustere (de ex. industrii culturale și creative) și sprijinirea clusterelor și a structurilor asociative de business de la nivel local (cluburi, hub-uri, business angels etc.)

€1 mil.

Programul 2.4. Acțiuni-suport de stimulare a investițiilor și a antreprenorilor locali (atragerea de investitori, servicii-suport de afaceri și programe de incubare în cadrul TEAM ZMC și CREIC, schemă de minimis, asigurare drumuri de acces și utilități, negociere reconversie brownfields etc.), cu precădere în domeniile de specializare inteligentă (IT&C, industrii creative, servicii financiare și outsourcing, medicină, educație etc.)

€5 mil.

D.A.S. 3 DEZVOLTARE URBANĂ ȘI PLANIFICARE SPAȚIALĂ

€ 178 mil.

Programul 3.1 Extindere/reabilitare/modernizare străzi, piețe publice și zone pietonale, inclusiv cu implementarea sistemului ”shared space”, cu precădere în zona centrală și în noile zone rezidențiale

€25 mil.

Programul 3.2. Modernizare poduri și reconstrucția podului Nemților (Casa Tranzit)

€5 mil.

Programul 3.3. Construcția de drumuri expres, pasaje, pasarele pietonale și centuri ocolitoare pentru fluidizarea traficului:

-Construcția Centurii Ocolitoare Cluj-Napoca Sud (Mănăștur-Someșeni) – etapa I;

-Construcția Drumului Expres Grigorescu-Gilău – etapa I;

-Supratraversare CF Tăietura Turcului;

-Construcția Pasajului Subteran Sens Giratoriu Mărăști;

-Construcția de pasaje și pasarele pietonale.

€76 mil.

Programul 3.4. Construcția de parking-uri sub- și supraterane în zonele de congestie a traficului

€20 mil.

Programul 3.5. Desființarea bateriilor de garaje și amenajarea de parcări rezidențiale în marile ansambluri de locuințe collective

€10 mil.

Programul 3.6. Implementarea unui nou sistem de parcări european, fără abonamente în parcările din centru, parteneriat cu asociațiile de proprietari pentru alocarea parcărilor rezidențiale, parcare gratuită timp de 30 minute la instituțiile publice;

€2 mil.

Programul 3.7. Implementare proiect integrat de amenajare în scop de agrement a râului Someș și a Canalului Morii (decolmatare, amenajări hidrotehnice și de maluri, zone pietonale, piste de biciclete, iluminat public, mobilier urban, mici ambarcațiuni de agrement etc.)

€15 mil.

Programul 3.8. Regenerarea urbană integrată a marilor ansambluri de locuințe din municipiu (spații interstițiale și centre de cartier

€15 mil.

Programul 3.9. Reabilitarea, consolidarea și refațadizarea clădirilor publice din zona centrală și din piețele principale (contribuția municipalității / credite pentru proprietarii privați)

€5 mil.

Programul 3.10. Asistență tehnică

€5 mil.

D.A.S. 4 ORAȘUL VERDE

€ 80 mil.

Programul 4.1. Extinderea, modernizare și dotare spații verzi:

–          Parcul Gheorgheni Est;

–          Parcul Feroviarilor;

–          Parcul Mănăștur (Pârâul Țiganilor);

–          Cetățuie;

–          Cimitir Someșeni.

€15 mil.

Programul 4.2. Extinderea sistemului de bike-sharing și de piste de biciclete în cartierele care nu beneficiază de astfel de facilități

€3 mil.

Programul 4.3. Achiziționarea de mijloace de transport în comun ecologice – autobuze/troleibuze/tramvaie, cu toate facilitățile necesare (e-ticketing, monitorizare GPS și video, punte joasă, aer condiționat etc.)

€30 mil.

Programul 4.4. Delimitarea de benzi dedicate transportului public pe principalele artere din municipiu

€1 mil.

Programul 4.5. Modernizarea sistemului de iluminat public, prin extinderea tehnologiei pe LED pe principalele artere și implementarea sistemelor flexibile de reglare a luminozității / sisteme DALI;

€15 mil.

Programul 4.6. Reabilitarea termică a clădirilor publice din municipiu, inclusiv reabilitarea instalațiilor de încălzire;

€10 mil.

Programul 4.7. Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiu, inclusiv reabilitarea instalațiilor de încălzire – contribuția municipalității.

€1 mil.

Programul 4.8. Asistență tehnică

€5 mil.

D.A.S. 5 BUNĂ GUVERNARE

€ 15 mil.

Programul 5.1. Implementarea de soluții de eGuvernare și a conceptului de oraș inteligent:

– extinderea facilităților de tip „e-administrație” la nivelul administrației publice locale (de ex. semnătură și arhivă electronică, comunicare prin SMS etc.);

– implementarea unui sistem de senzori pentru monitorizarea poluării, zgomotului, traficului și parcărilor (sistem ”Internet of Things – IOT”);

– implementarea unui sistem de carduri electronice (smart cards) pentru cetățeni, care să le asigure accesul la diferite servicii publice;

– amenajarea de hotspot-uri wifi în toată zona centrală și în punctele de convergență/atracție pentru locuitori, vizitatori și turiști

€10 mil.

  Programul 5.2 Consolidarea capacității administrative a autorităților publice locale:

înființarea Autorității Metropolitane de Transport și încheierea contractelor de servicii publice cu operatorii de transport în comun;

– funcționalizarea ADI ZMC în vederea extinderii gamei de servicii furnizate membrilor (informare, consultanță, scriere de proiecte, management de proiecte etc.);

– sprijinirea asociațiilor de proprietari și întărirea colaborării cu aceștia, cu precădere în domeniul parcărilor rezidențiale, a reabilitării termice și a întreținerii spațiilor dintre blocuri;

– implementarea conceptului de democrație participativă;

– angajarea unui city manager;

– întărirea capacității de implementare a noului PUG;

€5 mil.

D.A.S. 6 CULTURĂ ȘI IDENTITATE SOCIALĂ

€ 51 mil.

 Programul 6.1. Extinderea și modernizarea infrastructurii culturale:

–          Construcția Centrului Cultural ”Transilvania”;

Reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor culturale existente (Teatrul/Opera Română, Opera Maghiară, Casa de Cultură a Studenților etc.)

€30 mil.

Programul 6.2. Programul ”Cluj Capitală Culturală Europeană”

€15 mil.

Programul 6.3. Consolidarea, reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu cultural și istoric

€15 mil.

Programul 6.4. City Branding

€1 mil.

D.A.S. 7 ORAȘUL SĂNĂTOS

€ 21 mil.

Programul 7.1. Reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor din municipiu, inclusiv a ambulatoriilor integrate, inclusiv în vederea implementării corespunzătoare a circuitelor funcționale medicale

€20 mil.

Programul 7.2. Promovarea transportului nemotorizat

€1 mil.

D.A.S. 8 ORAȘUL SIGUR

€ 8 mil.

Programul 8.1 Extinderea iluminatului public în zone neacoperite

€5 mil.

Programul 8.2 Îngrijirea clădirilor abandonate

€3 mil.

TOTAL GENERAL

                      €441 mil.

 

Bugetele alocate aici presupun investiții ce ar urma să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca și de instituțiile din subordinea sa. Investițile pot fi făcute cu fonduri accesate din diferite surse (bugetul propriu, fonduri europene, credite, etc.).

Bineînțeles că sunt mulți alți actori (Consilul Județean, Guvernul, mediul privat, ONG-uri, asociații de locatari, cetățeni de rând) care se vor implica, de asemeneam în aceasta perioadă în zonă și care vor veni cu propriul program de investiții. Printre proiectele majore de investiții complementare propuse de aceștia putem enumera:

 

Proiectul

Instituția responsabilă

Finalizarea Autostrăzii „Transilvania” – Tg. Mureș/Sebeș – Cluj Napoca – Zalău – Oradea, inclusiv noi racorduri (zona Ciurila, Nădășel, Turda);

 

CNADNR
Construcția centurii de ocolire Cluj-Napoca Nord ca drum comunal/județean între comunele Baciu-Chinteni-Apahida;

 

Parteneriat UAT Baciu, Chinteni, Apahida
Electrificarea căii ferate Oradea – Cluj Napoca CFR CĂLĂTORI
Construcție centura de sud Florești-Cluj-Napoca UAT Comuna Florești în parteneriat cu UAT Municipiul Municipiul Cluj-Napoca
Realizarea străpungerii Str. Uzinei Electrice – Calea Moților Investitor privat în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca
Extinderea transportului în comun cu autobuzul în comunele din inelul II al ZMC ADI ZMC / Parteneriat între UAT
Construcția terminalului intermodal de la AICN și asigurarea legăturii feroviare aeroport-gară.

 

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, CJ Cluj, CFR, în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca
Dezvoltarea structurilor/centrelor de transfer tehnologic de la nivelul universităților și institutelor/centrelor de cercetare din Cluj-Napoca, în colaborare cu clustere existente și cu autoritățile locale; Universități, Institute de Cercetare, Clustere în parteneriat cu ADR Nord-Vest și UAT Municipiul Cluj-Napoca
Extinderea infrastructurii de CDI a universităților și institutelor de cercetare din Cluj-Napoca, în domeniile de expertiză ale acestora și în cele identificate ca prioritare la nivel european;

 

Universități, Institute de Cercetare
Construcția Spitalului Regional de Urgență, inclusiv facilități de tip campus medical (spații educaționale, de cercetare, de cazare etc.);

 

Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Cluj
Finalizarea sistemului de canalizație subterană – Duct City Investitor privat în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca și operatorii care dețin cablurile
Modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură legătura dintre municipiul Cluj-Napoca și zona sa de influență CJ Cluj
Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din Zona Metropolitană Cluj ADI Apă-Canal, Compania de Apă Someș S.A.
Finalizarea implementării sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Cluj ADI Deșeuri, CJ Cluj, operatorii privați de salubritate
Modernizarea infrastructurii de bază și a echipamentelor publice (drumuri comunale, apă-canalizare, iluminat public și rețele de bază, spații verzi, infrastructură socială, educațională și de sănătate etc.) din localitățile rurale componente ale Zonei Metropolitane Cluj UAT din ZMC

 

Merită să citiți Strategia de Dezvoltare a Clujului și să veniți cu propria propunere de portofoliu de proiecte.

 

Comments are closed.

Set your Twitter account name in your settings to use the TwitterBar Section.