Calitatea vieţii, prioritate strategică la Cluj – perspectiva locuitorilor

Creșterea permanentă a calității vieții este prioritate strategică pentru Cluj-Napoca. Analiza factorilor care contribuie la creşterea calităţii vieții este esenţială în identificarea atuurilor şi a punctelor slabe ale comunităţii clujene.

Prin utilizarea unor sisteme de indicatori pentru măsurarea calității vieții, este reflectat stilul de viață,  nivelul de trai, de dezvoltare și de atractivitate al unei comunități din perspectiva cetățenilor. Ca urmare a evaluării calității vieții, identificăm modul de viață al populației şi maniera în care locuitorii oraşului Cluj-Napoca se raportează la aceste condiții. Aceştia evaluează diferitele domenii ale vieții sociale, indică prioritățile şi îşi punctează aşteptările.

Capitolul din analiza preliminară destinat analizei calităţii vieții are la bază un sistem complex de indicatori şi reliefează câteva aspecte esenţiale pentru configurarea profilului oraşului şi pentru aprecierea obiectivă a avantajelor pe care Cluj-Napoca le oferă în materie de calitate a vieţii – care trebuie încurajate şi a dezavantajelor – care trebuie sesizate în timp util şi contracarate.

Clujenii preferă Clujul

A fost testat un set de 7 factori care contribuie la calitatea vieții: perspectiva generală asupra calității vieții, sănătate, prosperitate economică, mediu, siguranță, bună guvernare. Principalele rezultate reflectă faptul că printre factorii care influențează pozitiv calitatea vieții ȋn Cluj-Napoca se numără viața de familie, condițiile de locuit și sistemul de sănătate. În schimb, factorul care generează o percepție negativă asupra calității vieții este situația economică generală din țară. Referitor la modalitățile de adoptare a unui stil de viață sănătos, principalele măsuri adoptate de către locuitorii municipiului se referă la alimentația sănătoasă,  odihna suficientă și practicarea sportului. Cetățenii municipiului Cluj-Napoca au încredere mai degrabă în Poliție și autoritățile locale, în timp ce instituțiile care beneficiază de un nivel de încredere scăzut sunt Parlamentul și Guvernul. De asemenea, clujenii apreciază sistemul educațional local comparativ cu cel național.

 Cluj-Napoca este un oraş sănătos

Analiza percepției cetățenilor față de calitatea sistemului medical și facilitățile puse la dispoziție de către municipalitate în acest sens indică faptul că cel mai ridicat nivel de încredere este acordat medicilor de familie, în timp ce sistemul de asigurări medicale este cel mai puțin apreciat, din punctul de vedere al calității serviciilor oferite.  Sănătatea emoțională a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca se află la un nivel ridicat, printre cele mai frecvente stări pe care le resimt cetățenii find bucuria și respectul primit din partea celor din jur. La un nivel ridicat se află și sănătatea fizică a cetățenilor, media zilelor celor bolnavi în ultima lună fiind de doar 1,91, iar media zilelor de care au beneficiat de spitalizare fiind și mai redusă, de 0,23 zile.

În general, locuitorii municipiului Cluj-Napoca se declară mulțumiți de zonele în care sunt amplasate locuințele lor, problemele privind calitatea apei și a aerului fiind apreciate la un nivel moderat.

 Cluj-Napoca oferă siguranţă locuitorilor

Aproape toate criteriile utilizate în vederea identificării nivelului de siguranță, au primit punctaje ridicate, depășind nivelul mediu, ceea ce confirmă faptul că, în general, Cluj-Napoca este perceput de locuitori ca un oraș sigur.

Cultura are loc în bugetul clujenilor

Locuitorii Clujului se autoapreciază ca situându-se la un nivel  mediu de bogăţie (nu se consideră nici săraci, nici bogați). Majoritatea nu reușesc să facă economii foarte mari, deoarece principalele lor investiții se concentrează pe asigurarea hranei și a condițiilor de locuit. De menționat este faptul că investițiile în cultură ocupă un loc important în viața lor.

 Cluj-Napoca este bine guvernat

Nivelul de mulțumire al cetățenilor față de serviciile publice este unul ridicat. Cel mai apreciat serviciu public este serviciul public de transport în comun, în timp ce serviciul care îi nemulțumește preponderent pe cetățeni este cel privind sistemul de pensii.

 Metodologia cercetării

Pentru realizarea studiului de cercetare privind calitatea vieții la nivelul municipiului Cluj-Napoca, a fost utilizată ancheta sociologică. Aceasta a fost aplicată în rândul cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, ȋn perioada 10-17 Ianuarie 2013, pe un eșantion reprezentativ de 912 persoane selectate aleatoriu.

În construcția chestionarului pentru măsurarea calităţii vieţii a fost utilizat un sistem complex de 196 de indicatori, organizaţi în 18 teme încadrate în 7 capitole, conform structurii prezentate în continuare:

Capitolul I. Autoevaluarea vieţii

Baza acestuia este formată dintr-un set de indicatori care s-au măsurat și anterior la nivelul municipiului Cluj-Napoca. O parte dintre indicatori sunt comuni cu cei din sistemele de indicatori pentru măsurarea calității vieții dezvoltate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Gallup Healthways și Comisia Europeană (Eurofound Quality of Life Survey). Sistemul de indicatori care stă la baza studiului calităţii vieţii în Cluj-Napoca este construit astfel încât să poată fi obținut un nivel ridicat de comparabilitate.

Principalele dimensiuni măsurate prin indicatorii propuși sunt: perspectiva generală asupra calității vieții, sănătate, prosperitate economică, mediu, siguranță, bună guvernare.

Pasul următor

Calitatea vieţii este asumată ca un principiu transversal.  Aceasta va fi monitorizată şi evaluată anual, pe tot parcursul implementării strategiei de dezvoltare, cu ajutorul unui sistem transparent de indicatori.

Alte cercetări confirmă principalele concluzii ale cercetării

Multe dintre rezultatele cercetării preliminare sunt confirmate de un studiu recent (Octombrie, 2013), “Quality of life in cities” realizat de Comisia Europeană (CE) în 79 de oraşe europene. Acest raport confirmă faptul că locuitorii Clujului sunt mulţumiţi de oraşul în care trăiesc. 96% din respondenţii clujeni declară că sunt mulţumiţi de oraşul lor.  Clujul se află în prima parte a topului realizat,  alături de Amsterdam, Graz, Malaga, Munchen, Reykjavik şi Stockholm. În studiul Comisiei Europene locuitorii Clujului  apar relativ mulţumiţi de facilitățile culturale, de starea străzilor, de starea spatiilor publice, Clujenii se declară mulţumiţi şi de eficienta sistemului administrativ. Siguranţa oferită de oraş transpare şi din cercetarea CE: 90% dintre Clujeni percep oraşul ca fiind sigur.

Un alt studiu, publicat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) si prezentat de Business 24, plasează Clujul printre cele mai dezvoltate localităţi din România, din punct de vedere social. Studiul “Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României”, coordonat de prof. univ. Dumitru Sandu, realizează o ierarhie pe baza Indicelui de Dezvoltare Socială Locală (IDSL). Şapte indicatori sunt evaluaţi: nivelul de educaţie, vârsta medie, speranţa de viaţă, numărul de autoturisme la mia de locuitori, suprafaţa medie a locuinţei, consumul de gaze pe locuitor, categoria de mărime a localităţii. Potrivit cercetării, Municipiul Cluj-Napoca se află pe locul patru, după Comuna Dumbrăviţa (Timiş), Oraşul Voluntari (Ilfov) şi Comuna Corbeanca (Ilfov), care împarte poziţia a treia cu oraşul Predeal. Cluj-Napoca este apreciat ca fiind mai dezvoltat din punct de vedere social decât Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Sinaia sau Buşteni.