avantaj_interior

Indicatori de avantaj/dezavantaj competitiv ai municipiului Cluj-Napoca

Clujul, portret robot

Pentru a putea deveni competitiv, Clujul ar trebui să îşi identifice atuuri, puncte tari pe care să le poată folosi ca instrumente de marketing teritorial. Acele atuuri – preferabil mai puţine ca număr dar clar conturate – vor sta la baza imaginii oraşului şi vor avea posibilitatea să transforme oraşul într-un brand puternic pe plan internaţional. Fără îndoială, un oraş precum Clujul ar trebui să se dezvolte într-un mod cât mai armonios, variat şi echilibrat cu putinţă,    într-un mod care să nu creeze disparităţi grave între oameni şi domenii ale vieţii sociale. Altfel spus, să se dezvolte într-un mod în care fiecare segment al comunităţii să crească proporţional cu ritmul de creştere al comunităţii. Managementul integrat al oraşului ar trebui să ţină cont de toate aceste lucruri dar să fie centrat pe o serie de componente clare care pot fi utilizate ca avantaj competitiv în dezvoltarea comunităţii.

Pornind de aici, acest capitol al analizei preliminare, destinat analizei avantajului competitiv al Clujului, a avut scopul de a stabili atât forţele motrice cât şi obstacolele pe care oraşul le poate avea pentru a face faţă oricărei forme de competiţie teritorială. Scopul identificat a impus formularea unor obiective specifice, ce au constat în stabilirea unui portret robot al oraşului (principalii indicatori care pot fi supuşi competiţiei), a unei liste de oraşe potenţial competitoare pentru Cluj, precum şi în identificarea avantajelor, dezavantajelor şi a riscurilor competitive.

Capitalul intelectual al Clujului, rezultantă a vieţii academice

Până acum municipiul Cluj-Napoca a fost perceput ca un oraş cu potenţial de dezvoltare pe un număr variat de sectoare. Aici pot fi introduse, printre altele, sectoare precum cel universitar, economic, medical, administrativ şi turistic. Lor li s-a adăugat capitalul intelectual al comunităţii ca rezultat al tradiţiei academice, potenţialul inovativ încurajat de institutele de cercetare clujene şi, nu în ultimul rând, accesul la informaţie dat de ponderea mare pe care sectorul IT o are în economia clujeană. Caracterul multicultural al comunităţii a fost, de asemenea, perceput în ultimii 7 ani ca un capital de dezvoltare a oraşului.

Nivelul următor: un Cluj reprezentativ la nivel european

Pentru anii care urmează şi care vor fi cuprinşi în noua strategie de dezvoltare a oraşului,      Cluj-Napoca îşi caută acei indicatori pe baza cărora să poată disputa resurse cu oraşe străine de anvergură comparabilă. Dacă până în prezent Clujul s-a format şi consolidat ca un centru al Transilvaniei şi al doilea oraş din ţară, ambiţia şi provocarea pentru viitor este aceea de a transforma comunitatea într-una puternică şi reprezentativă la nivel european. În această paradigmă se desfăşoară acum întregul demers care vizează stabilirea indicatorilor de avantaj competitiv. Capitolul se bazează pe principiul că indicatorii de avantaj competitiv ai oraşului nu pot fi analizaţi decât în relaţie directă cu domenii specifice şi oraşe competitoare clar determinate. Rupţi din acest ansamblu relaţional, indicatorii riscă să fie greu de măsurat şi să devină, prin urmare, intangibili.

Pe această logică a relaţiei directe cu oraşe şi domenii de activitate, analiza davantajului competitiv s-a bazat pe următorul algoritm:

  • Definirea profilului oraşului: s-au ales trei indicatori consideraţi reprezentativi – centru universitar, centru medical, şi oraş potrivit industriei cinematografice şi evenimentelor de profil;
  • Stabilirea unei arii de căutare a potenţialilor competitori: aici aria s-a limitat la ţările din Europa Centrală, membre ale Uniunii Europene, cu accent pe Ungaria şi Austria;
  • Identificarea potenţialelor oraşe competitoare;
  • Analiză, concluzii şi recomandări pentru dezbaterile ulterioare.

Algoritm de lucru

Pentru fiecare dintre cei trei indicatori aleşi pentru analiză – centru universitar, centru medical şi centru al evenimentelor cinematografice – s-au căutat potenţiale oraşe competitoare. În cazul universităţilor, de exemplu, s-au căutat instituţii de învăţământ superior din oraşe care să aibă dimensiuni comparabile cu cele ale Clujului şi care să se găsească în vreuna dintre ţările mai sus menţionate. Apartenenţa la ierarhia Shanghai 500 a fost un criteriu important de selecţie, dar nu o condiţie sine que non. Algoritmul a continuat şi pe baza indicatorului centru medical, prin căutarea unor oraşe din aceeaşi arie, în care să funcţioneze clinici performante şi care să găzduiască, la modul general, o viaţă medicală intensă în cercetare, inovaţie şi servicii de calitate. Nu în ultimul rând, s-au căutat evenimente cinematografice care să poată concura cu TIFF, festivalul de profil care este considerat a fi unul dintre cele mai reprezentative eveniment internaţionale din Cluj. În acest caz aria de căutare a fost mai extinsă, iar limitele geografice au fost mai flexibile.

Ţinându-se cont de rezultatele obţinute, listele de oraşe rezultate din fiecare indicator au fost analizate pentru a se identifica punctele de suprapunere. Mai exact, este vorba de acele oraşe care se regăsesc şi pe lista competitorilor universitari şi pe cea a competitorilor medicali etc. Acele oraşe au putut fi percepute ca potenţiali competitori fie totali (pe toţi indicatorii), fie parţiali (pe o parte din ei). De pildă, aşa s-a ajuns la oraşe maghiare precum Debrecen şi Szeged sau austriece precum Graz şi Linz.

Tendinţe

Ca tendinţă generală, analiza conturează componenta de centru universitar şi cea de oraş-verigă a comunităţii cinematografice internaţionale ca fiind principalele direcţii strategice furnizoare de avantaje competitive. Tema Cluj-centru medical poate fi considerată mai degrabă o direcţie care necesită în perioada următoare măsuri şi investiţii mai mari, astfel încât avantajele competitive să poată prevala în final dezavantajelor atunci când termenul de referinţă constă în centre medicale occidentale.

De asemenea, capitolul atrage atenţia şi asupra riscurilor la care oraşul se expune din perspectiva competitivităţii: riscul ca dezavantajele să se agraveze în timp, ceea ce ar spori în sens negativ distanţa dintre Cluj-Napoca şi concurenţi, respectiv riscul ca avantajele să fie preluate de către competitori şi să nu aibă astfel anduranţă pe termen lung.

 

One Response to Analiza avantajului competitiv al Clujului

  1. Ca si o completare la partea universitara: cred ca ar fi o adaugare fericita daca s-ar considera ca de fapt avantajul orasului universitar consta nu este reprezentat numai de institutiile universitare in sine ci si de tinerii care sunt atrasi de oras si care asigura permanent o prospetime prin culturile diferite din care provin, din nivelul mult mai crescut de interactiune personala intre oameni tineri, etc.

    In prezent cred ca perceptia “universitara” este prea orientata numai catre partea academica si mai putin pe catre partea de tineret in sensul populatiei tinere, a avantajelor economice aduse de aceasta categorie de consumatori, animarea aproape 24/7 a orasului (cel putin in sezoanele de toamna, iarna si primavara), deschiderea catre nou prin prisma varstei, etc. Cred ca ar fi o largire a posibilelor abordari de viziune pentru oras si ar adauga un element in plus la incercarea de a construi si o viziune macar de inceput pentru anii 2030-2040-2050.

Set your Twitter account name in your settings to use the TwitterBar Section.